Reneg că te iubesc
și mă ascund de noi
să uit că viersuiesc
poeme și în ploi.

Reneg și dorul tău
ce mă apasă-n noapte
să uit că ești al meu
poem purtat de șoapte.

Reneg a mea inimă
și o arunc din piept
să uit că sunt de vină
că te iubesc și-aștept.

Renegi? Tu crezi că ai să poți?
Copilă!! Nu știi și nu socoți
Că ți-a intrat în vene
Pe viață și îți cerne
Iubire în toți porii
Și zbori….precum cocorii
De-acum și în vecie
Blestem va fi să-ți fie!
Azur și dor etern
Îți bate…doar în stern!!

Să-mi fie deci… blestem
Mormânt și dor etern!!

6.05.2020
Mireille..

Share: